Urmator Anterior

Datorita cadrului natural si contextului istoric, oferta turistica a Horezului este una deosebit de variata si o putem structura pentru o mai buna exemplificare in functie de ariile de interes in urmatoarele categorii:

I. LOCUIRE SI MESTESUG in care se prezinta activitatiile de artizanat specific romanesc si monumentele arhitecturii din zona care impletesc armonios elemente taranesti cu particularitati ale constructiilor cu functie de aparare.

II. TURISM MONAHAL in care Horezu joaca rolul de centru de plecare catre binecunoscutele manastiri din nordul Olteniei, incepand cu Manastirea Cozia si pana la Manastirea Tismana.

III. SPORT SI NATURA reprezentate in zona prin trasee turistice si activitati de vanatoare, pescuit, catarare, speologie, biking, parapanta si observarea florei si faunei in mediul lor natural.

LOCUIRE SI MESTESUG

Caracterul acestei zone a orientat locuitorii catre activitati de artizanat specific romanesc precum olaritul, tesaturi executate manual, pictura religioasa, sculptura in lemn etc. Olaritul s-a transmis de-a lungul timpului prin intermediul familiilor de olari ce au perpetuat tehnicile de prelucrare ale lutului. Principalele simboluri utilizate in ornamentarea ceramicii horezene sunt inspirate din flora si fauna: cocosul de Hurez, bradul, sarpele, ghioceii. Ca simboluri esentiale sunt folosite spirala dubla, linia dreapta, linia ondulata, steaua, frunza, braul, soarele, spicul, pomul vietii si coada de paun. Gama cromatica este dominata de fondul rosu la care se adauga galbenul de Horezu. Argila folosita este unica si se gaseste doar in dealul Ulmetului de langa Horezu.

1. Centrul de Ceramica din Olari este cel mai important centru din Romania. Aici puteti vedea la lucru, tot timpul anului, unii dintre cei mai mari mesteri olari din tara, putand asista la procesul de fabricatie a produselor din lut si chiar modela si decora vase si farfurii de lut. De asemenea se pot achizitiona direct de la mesterii olari diferite produse din ceramica.

2. Ateliere de tesaturi si pictura la Manastirea Hurezi sunt mai putin cunoscute decat Manastirea Hurezi, dar aici sunt executate manual prin vechi tehnici: tesaturi, covoare si picturi religioase de o mare valoare.

3. Complexul Muzeal Maldaresti este situat la 3 km de Horezu si reuneste culele Greceanu, Duca precum si casa memoriala I.Gh. Duca care combina elementele arhitecturii romanesti cu elemente taranesti din zona si particularitati de fortificatii.

4. Cula Greceanu este monument de arhitectura populara din secolul al XVI-lea. Initial, Nan Paharnicul a construit un turn de aparare, dupa care nepotul sau Tudor Maldar a adaugat, spre sfarsitul secolului al XVIII-lea restul constructiei. La etajul casei sunt expuse portretele membrilor familiei Maldarescu pictate de Olga Greceanu. Printe alte obiecte de valoare prezente aici se gasesc cusaturi si tesaturi manual, mobilier traditional si costume de port traditional specific.
Cula Duca, realizata la inceputul secolului al XIX-lea de catre urmasii familiei Maldarescu a fost cumparata in 1910 de catre I. Gh. Duca. In prezent functioneaza ca muzeu istoric si etnografic. In interior se gasesc obiecte de arta medievala, ornamente populare, sobe batranesti cu olane, mobilier traditional, cusaturi, tesaturi si port popular specific.

5. Casa memoriala I. Gh. Duca a fost ridicata in 1912 de catre omul politic I. Gh. Duca, fost prim-ministru al tarii, asasinat de legionari in 1934. Casa functioneaza in prezent ca muzeu, iar interiorul este decorat cu o gama variata de tablouri si fotografii originale, mobilier traditional si alte obiecte pline de istorie si legende.

TURISM MONAHAL

Turismul monahal se dezvolta in mod constant, in zona Horezu existand cea mai mare densitate de constructii arhitectonice unicat, de o inestimabila valoare, simboluri ale trecutului si prezentului pe aceste meleaguri reprezentate prin biserici, schituri si manastiri. De jur-imprejurul Horezului, pe langa Manastirea Hurezi, sunt situate majoritatea manastirilor din nordul Olteniei si pot fi vizitate cu usurinta pornind din Horezu.

1. Biserica Balanesti, cu hramul "Toti Sfintii", este considerata ca fiind cea mai veche biserica din zona Horezu. A fost construita pe vremea lui Matei Basarab de catre Mitropolitul Tarii Romanesti, Stefan si pictata in 1658 cand este sfintita de catre ctitor, pe vremea domnitorului Mihnea al III-lea. Este renumita pentru pictura unicat in Europa, ce reprezinta "Femeia cu coasa".

2. Biserica Horezu este asezata in centrul orasului si are hramul " Intrarea Maicii Domnului in Biserica" si reprezinta o urma a traditiei orasului-targ din nordul Olteniei. A fost construita intre anii 1800-1804 de catre Ioan Ursanu, vataful de plai din acel timp si este monument istoric.

3. Biserica Ursani cu hramul "Intrarea Maicii Domnului in Biserica" si "Sf. Ioan Botezatorul", construita in anul 1800 de catre Ioan Ursanu, este monument istoric si adaposteste mormantul marelui om politic, fost prim-ministru al Romaniei, Ion Gh. Duca.

4. Biserica Covresti cu hramul "Sfantul Vasile" a fost construita in anul 1826 de Stanciu Covrea. Este monument istoric.

5. Biserica Ceausu cu hramul "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril" a fost construita intre anii 1821-1861. Nu se cunoaste ctitorul. Este monument istoric.

6. Biserica Horezu cu hramul "Nasterea Maicii Domnului" a fost construita in 1946 de preotul Mateescu Brutus impreuna cu locuitorii.

7. Biserica Tanasesti cu hramul "Sfintii Imparati Constantin si Elena", este cea mai noua biserica din zona si a fost construita intre anii 1997-2000 de locuitorii satului Tanasesti, ajutati de fiul satului ing. Dutulescu Constantin, sponsorul principal al lucrarilor.

8. Manastirea Hurez (1 km) se afla situata la 50 km vest de Rm. Valcea pe D.N. 67. Zidita intre anii 1690-1693 de catre Constantin Brancoveanu, este cea mai mare fundatie a acestui domnitor, iar astazi reprezinta una dintre cele mai splendide si armonioase monumente religioase din Romania, fiind inscrisa in patrimoniul U.N.E.S.C.O.Are hramul "Sfintii Imparati Constantin si Elena". Detalii

9. Manastirea Bistrita cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" este asezata la poalele muntilor Capatanii, la intrarea in defileul Bistritei. Ctitorita in secolul al XV-lea de catre fratii Craiovesti si restaurata in 1683 de Constantin Brancoveanu, detine moastele Sf. Grigorie Decapolitul, a carui legenda o puteti gasi citind, in link-ul cu Pestera Liliecilor. Este distrusa de domnitorul Mihnea cel Rau, dar ctitorii sai o refac in 1519. Este avariata de cutremurul din 1838. Domnitorii Gheorghe Bibescu si apoi Barbu Stirbei construiesc aici un palat voievodal ca resedinta de vara, iar in mijlocul curtii inalta intre 1846-1850 o biserica domneasca gen catedrala. Pictura monumentala din interior poarta semnatura lui Gheorghe Tatarescu. Tot aici a fost un important centru tipografic, care in 1508 a tiparit "liturghierul lui Macarie".La Manastirea Bistrita a existat o binecunoscuta scoala de gramatici, copisti si miniaturisti, iar cronicarul Mihail Moxa va scrie prima istorie universala intitulata "Da-inceputul lumii deintai pana la 1489". Istoricul Grigore Tocilescu cerceteaza aici si depune la arhivele statului din Bucuresti 120 manuscrise slavone, grecesti si romanesti, precum si 267 carti slavone, grecesti, slavo-romana si romanesti. In timpul razboiului de independenta (1677-1878), manastirea a servit ca spital pentru prizonierii turci si pentru ranitii romani, iar apoi corpul de cladiri a fost destinat unei scoli de ofiteri si subofiteri unde se vor forma printre altii generalii Dragalina, David Praporgescu, Eremia Grigorescu, eminenti conducatori de osti in primul razboi mondial. Detalii

10. Manastirea Surpatele (20 km), cu hramul "Sf.Treime" a fost ctitorita de feciorii lui Popa Francu, la inceputul secolului al XVI-lea. Aici gasim o fresca originala ramasa intacta pana in ziua de azi. Se leaga de Manastirea dintr-un Lemn prin intermediul unei carari, printr-o livada de pruni.
Manastirea dintr-un lemn (21 km), cu hramul "Nasterea Maicii Domnului" a fost ctitorita de Constantin Brancoveanu in sec al XVIII-lea. Legenda spune ca aceasta biserica a fost construita dintr-un singur trunchi de stejar batran. In spatele Manastirii inca se mai afla cativa stejari seculari. Manastirea detine o icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului. Detalii

11. Manastirea Jgheaburile(21 km), cu hramul "Nasterea Maiciii Domnului" a fost ctitorita in secolul al XIV-lea de catre Radu Negru si reconstruita in secolul XVII de catre Matei Basarab. Rasare indr-o vale adanca si ingusta, marginita de rapi inalte si repezi, impadurite si alunecoase.Izvorul de ape sulfuroase intalnite aici este considerat ca fiind "Izvorul Tamaduirii", motiv de pelerinaj in aceasta zona. Detalii

12. Manastirea Polovragi(25 km), cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" este ctitorita in secolul al XVIII-lea de logofatul Danciu Paraianu. Detalii

13. Manastirea Govora (27 km) este retrasa privirii si asezata intre dealuri. Existenta sa este socotita din secolul al XIV-lea - al XV-lea de pe vremea lui Vlad Dracul, complexul actual cuprinzand chiliile dinspre est, nord si vest, turnul clopolnitei si biserica. In interiorul bisericii se afla o pretioasa pictura executata de iscusitii mesteri ai epocii. Detalii

14. Schitul Patrunsa (20 km) a fost construit de catre episcopul Climent in secolul XVIII. Conform legendei, manastirea a fost ridicata in amintirea evenimentului din 1685, cand in urma invaziei turcilor, printre cei care se retrageau in munti se afla si mama sa Paraschiva, care la radacina unui paltin, i-a dat nastere ctitorului acestui schit. Pe o frumoasa poteca de munte, se poate ajunge la Schitul Pahomie din secolul XV si descoperit dupa 130 de ani de parintele Veniamin.

SPORT SI NATURA

Teritoriul orasului Horezu si al imprejurimilor sale se bucura de un cadru natural bine reprezentat si conservat ce variaza de la o altitudine de 400 m pana pe culmea Muntilor Capatanii (vf. Ursu 2124 m). Natura reprezinta un deosebit interes turistic datorita peisajelor, faunei, florei, traseelor montane, pesterilor, climei, toate acestea ducand la posibilitatea petrecerii timpului liber in mijlocul naturii, in cele mai bune conditii, putandu-se practica majoritatea sporturilor legate de mediul natural.In vecinatatea Horezului, in comuna Costesti se gasesc Cheile Bistritei, sapate de râul omonim in calcarele jurasice ale masivului Buila-Vanturarita. Cheile au o lungime de circa 1,5 km si atingand in sectorul cel mai ingust o latime de numai 5 m (pe o lungime de 250 de m) si inaltimi de 200 de m. Cheile sunt deosebit de spectaculoase, remarcandu-se prin frumusetea reliefului endocarstic si exocarstic, bogatia florei si faunei, vestigii istorice si numeroase trasee de escalada, putandu-se practica si alte sporturi montane.Intre raurile Bistrita si Olanesti se afla masivul calcaros Buila-Vanturarita care a fost declarat Parc National, avand o suprafata de 4500 ha, supranumit datorita asemanarilor si frumusetilor sale "Piatra Craiului din Oltenia".

In Oltenia se afla un taram subteran mirific cu sute de pesteri, unele amenajate si deschise turismului, iar altele fiind rezervatii naturale si foarte multe fiind neexplorate in totalitate. Toate aceste pesteri se afla in Nordul Olteniei, in judetele Gorj, Mehedinti si Valcea. La cele mai multe si frumoase pesteri din aceasta parte a tarii, se poate ajunge pornind din Horezu. Printre cele mai frumoase pesteri putem aminti:

1. Pestera Liliecilor sau Pestera lui Grigore Decapolitul, se gaseste la 250 de m de Manastirea Bistrita, pe versantul drept al Cheilor Bistritei, la o altitudine de 850 m si 60 de m fata de vale. Pestera a fost cunoscuta si locuita de pustnici, in Evul Mediu, in 1635 calugarii Macarie si Daniel au ridicat in pestera un mic schit, recladit apoi in 1916. Tot ei au cladit in partea opusa a pesterii o capela secreta, in care se pastrau moastele Sf. Grigore Decapolitul, care nascut in Asia Mica in anul 780, din parinti crestini, avand de tanar chemare catre credinta in Dumnezeu se retrage in munti si ajunge sa fie cunoscut de tot mai multi credinciosi, devenind propovaduitor al credintei ortodoxe si tamaduitor prin minunile savarsite. Dupa moartea sa, la Manastirea Serghie si Vah din Constantinopol, la 20 noiembrie 842, continua sa faca minuni deoarece corpul nu putrezea, raspandind un miros de buna mireasma, ajunge dupa ocuparea Constantinopolului, in anul 1453 de catre otomani, in posesia unui demnitar turc. Aici le afla marele ban Barbu Craiovescu, in anul 1497, cand voieste a le cumpara pentru recenta sa ctitorie, Manastirea Bistrita. Turcul ii cere mult aur, atat cat cantarea Sfantul cu sicriu cu tot. Dar moastele Sfantului Grigore Decapolitul continuau sa faca minuni: marele ban a pus doar cativa galbeni in talerul balantei, pentru ca aceasta sa se echilibreze, Sfantul intrand in posesia piosului Barbu Craiovescu. Turcul a zis cu mirare: "Vezi, vezi cum crestinul la crestin trage!". Astfel moastele au ajuns cu mare cinste la Manastirea Bistrita. De atunci ele au continuat sa faca minuni, ultima data intamplandu-se in anul 1959, odata cu decretul de desfiintare a manastirilor, dat de regimul comunist. Sositi cu un autocamion sa ridice sicriul si a impiedica astfel Manastirea sa fie loc de pelerinaj pentru crestini ortodocsi, agentii comunisti nu au putut urni sicriul cu sfintele moaste, acesta fiind si astazi in Sf. Manastire. Pestera, in literatura de specialitate, este mentionata pentru prima data in 1929 de Emil Racovita si este in lungime de 250 de m, amenajata si electrificata, pe mai multe niveluri, detinand o bogata fauna cavernicola, cu mai mute specii de lilieci si nevertebrate, sub stratul de guano descoperindu-se in 1952 resturi fosile de Ursus spaeleus. In firida vestica s-a descoperit ceramica arsa apartinand culturii "Cotofeni", confirmand faptul ca in urma cu 1000 de ani i.Hr., pestera era locuita.
In amonte de Cheile Bistritei se mai afla o pestera Pestera Ursilor la 500-600 de m de intrarea in chei, pe partea stanga la urcare, cu o lungime vizitabila de 600-700 de m, impresionanta prin inaltimea tavanului si fisurile prin care se strecoara galeria. Nu este electrificata si nici explorata in totalitate.

2. Pestera Polovragi se afla la nord de Manastirea Polovragi, in Cheile Oltetului, si este una din cele mai lungi pesteri din Romania, explorarea ei nefiind finalizata, galeriile fosile sau active formand un adevarat labirint. Aici aufost descoperite urme materiale din perioada de inceput a epocii bronzului (cultura Cotofeni) si din epoca dacica. Deasupra pesterii, la altitudinea de 1000 de m a fost cercetata o cetate dacica, din secolele II-I i.Hr.. O veche legenda spune ca aici a traieste Zamolxe, zeul dacilor, si ca picaturile care se preling din turturii de piatra nu ar fi altceva decat lacrimile varsate de zeu dupa cucerirea Daciei de catre romani. Pestera este electrificata pe o lungime de 1080 de m si se pot face in conditii foarte bune explorarea subacvatica si scufundarile de agrement.

3. Pestera Muierilor se afla in localitatea Baia de Fier si este monument al naturii care contine rezervatii speologice cu nume sugestive: "Sala liliecilor" (unde se afla numeroase colonii de lilieci), "Galeria ursilor" (unde s-au gasit oseminte ale ursului de caverna si alte resturi scheletice) sau alte sali si formatiuni abundente si variate de stalactite si stalagmite cum ar fi "sala minunilor". Numele sau vine de la faptul ca a servit drept adapost femeilor si copiilor in epoca migratiei popoarelor. Valoarea pesterii consta in variatiunea concretiunilor calcaroase, a faunei cavernicole si a dovezilor permanente a omului aici, cu multe mii de ani inaintea erei noatre, prin numeroase obiecte de cultura descoperita de arheologi si paleontologi.

4. De la Bistrita in jos spre cariera sau pe o poteca lunga de circa 1,5 km si abrupta, se ajunge la Manastirea Arnota. Avand hramul "Sf. Arhangheli Mihail si Gavril" este ancorata in peisajul pitoresc al Muntilor Capatanii. Aici sunt depuse moastele Sf. Apostol Filip, Sf. Ieromonah Mihail al Sinaidei, palma Sf. Mc. Marina, iar legenda spune ca aici, in Muntii Arnotei, s-a refugiat Matei Basarab dupa ce a pierdut o batalie cu turcii si salvat de un credincios al sau, care s-a predat in locul lui. Atunci, domnitorul a cerut ca la moartea sa sa fie inmormantat in aceste locuri. Manastirea este construita in stil bizantin si ornamentata cu picturi realizate in stil brancovenesc. Manastirea Arnota este situata la cea mai mare inaltime din tara (840 m).
Piatra de mormant a domnitorului, din marmura alba, sculptata in motive geometrice, cu relief plat este opera lui Elias Nicola (1658-1659), reprezentativ artist transilvanean, si cuprinde inscriptia: "Aici zace Matei Basarab... odinioara stapan si domnitor al Tarii Romanesti, barbat intelept, indurator si milostiv, intemeietor si innoitor a multe biserici si manastiri, niciodata biruit ci biruitor si a multe invingeri invingator, preaslavit imbogatitor al tarii sale, cel ce cu multa bogatie a domnit 23 de ani si a adormit la cinstita batranete in anul 1654".
Arnota a fost la randul ei un alt focar de cultura romaneasca al timpului si a intretinut puternice legaturi cu asezamintele culturale de la Bistrita, Govora, Hurez. Arnota pastreaza chipurile egumenilor sai, carturari si caligrafi alesi, Stefan (1712-1715), Dionisie Ecleziahul (1770-1771), Paisie (1804), Cesarie (1851-1858). Aici a vietuit un timp arhimandritul Paulin Lecca, scriitor inzestrat, un om erudit, ales traducator din limbile franceza si rusa.
Aproape ruinat de trecerea timpului si de cutremurul din 1838, la dispozitia lui Barbu Stirbei Voda, intre 1852-1856, intreg ansamblul arhitectonic este restaurat, in stil neogotic de catre arhitectii S. Benis, I Schlatter si I. Freywald, organizandu-se si un arest politic in aripa veche a manastirii.
Prin culoarea alba, proiectata pe fondul zidurilor din jur, avand un aspect de bastioane si de cetate fortificata, manastirea se zareste de la mare distanta.